Deputatul Sergiu-Lucian Matei cere reformă urgentă în sistemul sanitar, după moartea dr. Ștefania Szabó: „Cine are grijă de cei care au grijă de noi?”
Moartea doctoriței Ștefania Szabó, director medical al Spitalului Județean de Urgență Buzău, găsită fără viață în camera de gardă după o tură prelungită, continuă să provoace reacții puternice în mediul medical și politic. Deputatul Sergiu-Lucian Matei, membru în Partidul Oamenilor Tineri (POT), consideră că tragedia nu poate fi tratată drept un incident izolat, ci reprezintă un semnal de alarmă despre presiunea extremă la care sunt supuși medicii din România. Într-o declarație transmisă public, parlamentarul formulează un apel ferm pentru măsuri imediate și structurale, menite să protejeze cadrele medicale.
Deputatul descrie dispariția doctoriței Ștefania Szabó drept „o rană deschisă a sistemului medical românesc”, arătând că aceasta scoate la iveală o realitate dureroasă: sute de medici lucrează la limita rezistenței umane, în condiții care pot transforma orice gardă într-un risc profesional major. „Un medic tânăr, aflat la datorie, a plecat dintre noi în tăcere, într-un loc care ar fi trebuit să salveze vieți, nu să le frângă”, afirmă Matei, subliniind necesitatea unei discuții sincere despre cauzele sistemice ale epuizării din spitale.
Gărzi nesfârșite, stres cronic și deficit de personal: realitatea din care a pornit tragedia
Cazul doctoriței Szabó a scos în evidență un cumul de probleme: ture lungi, un volum ridicat de gărzi – cel puțin șapte lunar, pe lângă atribuțiile administrative –, lipsa sprijinului psihologic pentru personalul medical, stresul continuu și deficitul cronic de personal. Investigația penală în curs, deschisă pentru ucidere din culpă, va trebui să clarifice circumstanțele concrete ale decesului. Totuși, spune deputatul, contextul mai larg rămâne incontestabil. „Această moarte nu este un simplu accident tragic — este ecoul dureros al unei realități ignorate: medicii noştri lucrează la limita puterilor omeneşti.”
Parlamentarul amintește că datele Colegiului Medicilor arată un fenomen extins și îngrijorător: 36% dintre cadrele medicale prezintă forme grave de extenuare fizică și psihică. Situația este critică mai ales în județe precum Ilfov și Călărași, unde un singur medic trebuie să acopere nevoile a o mie de locuitori. Burnout-ul afectează în mod pronunțat secțiile vitale ale sistemului – Terapie Intensivă și Oncologie – și lovește cel mai puternic medicii tineri, aflați între 30 și 35 de ani, exact categoria profesională pe care se baza generația următoare a sistemului sanitar.
În acest context, Sergiu-Lucian Matei formulează un apel public către Ministerul Sănătății și către Colegiul Medicilor din România pentru adoptarea unor măsuri imediate:
- o evaluare națională a condițiilor de lucru și de odihnă pentru personalul medical,
- stabilirea unor limite clare privind numărul de gărzi, precum și perioade obligatorii de refacere între ture,
- implementarea unor programe de sprijin psihologic, destinate personalului aflat sub stres cronic,
- recunoașterea oficială a sindromului de burnout medical ca problemă de sistem, cu soluții adaptate și resurse dedicate.
Declarația parlamentarului reflectă o preocupare mai largă în sfera politică și medicală privind condițiile din spitalele publice. În ultimele zile, colegi ai doctoriței Szabó au protestat simbolic în curtea spitalului, aprinzând lumânări și denunțând solicitările excesive care le afectează sănătatea. Președinta Colegiului Medicilor, prof. dr. Cătălina Poiană, a transmis un mesaj în care a subliniat nevoia de „susținere reală” pentru medici, amintind că munca în gardă presupune o presiune emoțională și fizică intensă, greu de înțeles în afara profesiei.
Tragedia care obligă la reformă: deputatul Sergiu-Lucian Matei cere protejarea reală a personalului medical
Deși ancheta deschisă la Parchetul Tribunalului Buzău va clarifica aspectele juridice ale cazului, Sergiu-Lucian Matei insistă că tragedia ar trebui să declanșeze un proces de introspecție la nivel instituțional: „Sistemul de sănătate nu poate supravieţui pe spatele epuizării celor care îl ţin în viaţă.” Parlamentarul avertizează că, în absența unor măsuri concrete, „astfel de cazuri se pot repeta oricând”, mai ales în spitalele unde deficitul de personal și presiunea continuă sunt deja probleme cronice.
Mesajul său se încheie cu o întrebare care sintetizează tensiunea generală resimțită în sistem: „Cine are grijă de cei care au grijă de noi?” Matei afirmă că România trebuie să ofere un răspuns clar și rapid, dacă își dorește să protejeze nu doar pacienții, ci și pe cei care lucrează neîntrerupt pentru salvarea de vieți. „Respectul pentru medici nu se arată doar cu aplauze, ci şi prin acţiuni. Și este momentul ca aceste acţiuni să înceapă astăzi.”
Până la clarificarea circumstanțelor exacte ale morții doctoriței Ștefania Szabó, discursul deputatului readuce în prim-plan o temă amplu discutată, dar rar tratată decisiv: necesitatea unui sistem medical care să-i protejeze pe cei aflați în prima linie. Tragedia de la Buzău se transformă astfel într-un punct de cotitură al dezbaterii despre siguranța, sănătatea și demnitatea personalului medical din România.









